Social
Ajutorul social se acordă persoanelor singure sau familiilor cu reședința legală în România dacă venitul net lunar al persoanei singure sau al familiei este mai mic decât venitul minim garantat.
Beneficiază de ajutor social și persoanele fără domiciliu sau reședință și fără locuință aflate în situație de nevoie, pe baza declarației pe propria răspundere că nu au mai solicitat ajutorul social de la alte primării.
Pentru a primi ajutorul social, atât familiile, cât și persoanele singure cu vârsta de peste 18 ani al căror venit net lunar este mai mic decât venitul minim garantat nu trebuie să dețină bunuri sau proprietăți precum:
- clădiri sau alte spații locative în afara locuinței proprii;
- terenuri din jurul locuinței și curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depășesc 1.000 metri pătrați (mp) în zona urbană și 2.000 mp în zona rurală;
- autoturism(autoturisme) și/sau motocicletă(motociclete) cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora;
- mai mult de un autoturism/o motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani;
- vehicule: autoutilitare, autocamioane de orice tip, cu sau fără remorci, rulote, autobuze, microbuze;
- șalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, cu excepția bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care locuiesc în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.
- utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată;
- utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acționate hidraulic, mecanic sau electric;
- depozite bancare cu valoare de peste 3.000 RON, exceptând dobânda;
- suprafețe de teren, animale și păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește suma de 1.000 EUR pentru persoana singură, respectiv 2.500 EUR pentru o familie;
- altele, cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social, și care sunt enumerate în anexa 4 a Hotărârii Guvernului nr. 50 din 19 ianuarie 2011.
Titularul ajutorului social are obligația să comunice primarului, în scris, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri și numărul membrilor familiei, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
Pentru a primi ajutorul social, unul sau mai mulți membrii ai familiei beneficiare care sunt majori, apți de muncă și care nu urmează o formă de învățământ la cursuri de zi, au obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local. În cazul în care una dintre aceste persoane își pierde temporar sau definitiv capacitatea de muncă, obligația de a presta munca de interes local poate fi transferată altor persoane din familie, cu acordul primarului.
Persoanele fără locuință beneficiază de ajutor social numai pe perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială din cadrul comunei/orașului/sectorului în care locuiesc.
La nivelul fiecarei comunitati exista serviciul de Asistenta sociala care va poate indruma cu tot ceea ce este necesar. Serviciul de asistenta sociala are urmatoarele atributii:
- Instrumentarea dosarelor de ajutor social, acordat conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;
- Instrumentarea dosarelor de ajutor pentru încălzirea locuinţei, acordat conform Legii nr.266/2021privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie;
- Instrumentarea dosarelor de alocaţie pentru susţinerea familiei, conform Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei;
- Efectuarea anchetelor sociale în vederea aplicării prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediu şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;
- Efectuare anchetelor sociale la solicitarea altor instituţii (Tribunal, Poliţie, etc.)
- Monitorizează activitatea asistentului personal al persoanei cu handicap prin anchetă socială periodică pentru persoanele cu handicap care locuiesc în zona arondată;
- Realizează evaluarea inițială în vederea încadrării în grad de handicap a cazurilor nou intrate în evidența instituției, prin anchetă socială pentru solicitanții care locuiesc în zona arondată;
Formulare Asistenta sociala
Integrarea sociala si mediul de viata
Prin procesul de socializare, individul acumuleaza treptat, atat prin interactiunea cu altii, cat si prin participarea la viata sociala, normele, valorile, gândirea, cunostintele culturii în care s-a nascut.
Pentru cele mai multe persoane, agentul fundamental de socializare este, in mod categoric, familia. În familie învatam ce presupune sa fim umani si primim o anumita pozitie intiala în societate.
Dupa familie, al doilea ca importanta este considerat anturajul, care reprezinta grupul de prieteni de aceeasi vârsta si cu pozitii sociale similare. În respectivul grup de prieteni, intre indivizi nu exista mari diferente, majoritatea se afla pe pozitii egale. In cadrul unui anturaj, se ia cunostinta cu alti membri ai societatii, se leaga prietenii si se stabilesc primele rapoarte de interactiune.
Scoala reprezinta primul contact major al copilului cu lumea din afara familiei. El învata despre noi statusuri si roluri care nu exista în cadrul familiei. Astfel, scoala accentueaza efectul socializator al grupului de prieteni si poate reduce influenta familiei.
Mass media ofera zilnic moduri de socializare din cele mai diverse medii, insa cele mai utilizate astfel de mijloace presupune forma de comunicare intre foarte multi oameni, fara un contact direct fata în fata.
Televiziunea, în special, a devenit un socializator eficient mai ales pentru tineri. Problema studiata intens este relatia dintre violenta la televizor si comportamentul agresiv. Cercetarile au demonstrat faptul ca tinerii care vizioneaza filme violente la televizor au tendinta de a se comporta agresiv sau violent. Acest lucru se aplica, cu precadere, în cazul baietilor aflati între 8 si 12 ani, iar impactul este mai mare la barbati decât la femei.
Socializarea primara are loc în copilarie. Acest proces este unul de transformare a copiilor în persoane sociale prin învatarea valorilor de baza, prin diferite tipuri de pregatire si limbaj. O dezvoltare pozitiva din punct de vedere social si psihologic se întâlneste la copii, atunci când acestia sunt crescuti în familii cu ambii parinti.
Socializarea secundara presupune învatarea normelor si valorilor altor grupari precum scoala, grupul de prieteni, grupuri de adulti.
Socializarea continua reprezinta un proces de transmitere si însusire a unor modele culturale si normative pe parcursul vietii unui individ. Acest tip de socializare presupune faptul ca este o necesitate procesul de invatare permanenta de noi norme si valori, chiar si pentru adulti.
Socializarea anticipativa se refera la schimbarile ce trebuie efectuate pentru aderarea la un nou grup. Aceste schimbari implica invatarea de noi valori, comportamente si credinte, in functie de noul status dorit. Astfel, se realizeaza schimbari în atitudinile si în actiunile persoanelor, lucru ce faciliteaza tranzitia pentru acest tip de socializare. Un astfel de exemplu se intalneste in cadrul studentilor care au aceeasi specializare, deoarece ei sunt incurajati sa gandeasca intr-un anumit mod, cu toate ca inca nu detin anumite titluri.
Resocializarea se refera la procesul cand o persoana efectueaza anumite schimbari dramatice in diferite momente ale vietii. Acest lucru se refera la învatarea unui nou set de valori, credinte si comportamente care sunt diferite de cele anterioare. Persoanele se adapteaza permanent la ceea ce este nou, precum schimbarea grupului de cunostinte, schimbarea slujbei, a statutului.
Cu totii ne intalnim cu acest tip de resocializare, uneori fiind vazut ca si un curs firesc al vietii, alteori este vazut ca o etapa dramatica din viata unei persoane.
Desigur, cu totii suntem diferiti in felul nostru, acest lucru include conceptul de independenta personala. Aceasta autonomie asigura independenta economica si integrarea sociala a persoanei, in cel mai complet mod posibil.
Socializarea este un proces activ si nu o forma de programare culturala, asa cum s-a crezut la un moment dat. Prin socializare, un individ devine constient de sine însusi si se afirma ca o persoana capabila de cunoastere.
Ajutor social
Ajutorul social reprezinta sumele de bani pe care statul le ofera unor categorii specifice din populatie (pensionari, de exemplu) sau unor persoane aflate in situatii dificile (conditii financiare precare sau decesul unei persoane apropiate).
Ca sa obtii ajutorul social este nevoie sa depui un dosar de solicitare la primaria din zona teritoriala in care locuiesti. Acesta trebuie sa contina:
- cerere si declaratie pe propria raspundere;
- cartea de identitate sau buletinul de identitate al solicitantului; daca este vorba despre familie, sunt necesare cartile sau buletinele de identitate ale tuturor membrilor acestora;
- acte care sa ateste veniturile nete ale solicitantului si, daca este cazul, ale celorlalti membri ai familiei.
In functie de situatia in care te afli si de tipul de ajutor social solicitat, dosarul va fi completat si cu alte documente. De exemplu, daca in familie exista elevi, vei avea nevoie de adeverinte care sa dovedeasca statutul acestora si pe care sa fie mentionata situatia lor la scoala (absente, daca repeta anul sau nu). Daca nu dispui de capacitatea maxima de munca din cauza unor probleme medicale, vei avea nevoie de un certificat care sa confirme acest lucru.
Ajutorul social se poate acorda sub mai multe forme, in functie de diversele situatii in care te poti afla. Astfel, exista 5 tipuri de ajutor social.
- Venitul minim garantat
- Alocatia pentru sustinerea familiei
- Ajutorul pentru incalzirea locuintei
- Ajutorul de deces
- Indemnizatia sociala pentru pensionari
Daca doriti sa stiti si alte informatii suplimentare si aveti nevoie de ajutor lasati-ne un mesaj: